Voșlăbeni

Voșlăbeni este situată în partea de sud a Depresiunii Giurgeului (Gyergyói-medence), la 13 km sud de Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), la poalele muntelui Kakas-hegy. Satul a fost întemeiat de conții Lázár, în zona de graniță a localității Valea Strâmbă (Tekerőpatak). Aici s-au stabilit aproximativ 20 de familii greco-catolice de români moldoveni, care erau chiriași ai familiei Lázár. Coloniștii au lucrat pe moșie, iar în secolul al XVII-lea formau deja o comunitate sătească viabilă.

Prima biserică greco-catolică din așezare a fost construită din lemn în 1714 și inaugurată de episcopul moldovean Sava. La biserică și la retabloul ei este asociată zicala „L-a părăsit ca Sfântul Pavel pe valahi”. Locuitorii din Valea Strâmbă obișnuiau să fure în mod repetat icoana Sfântului Pavel din biserică, deoarece credeau că imaginea acestuia le amintește suspect de mult de aspectul judecătorului satului lor.

În prezent, în Voșlăbeni funcționează o mină de dolomit. Satul este renumit pentru cultura sa de varză, faimoasă în regiuni îndepărtate.

Cultivarea verzei

Cultura de varză din Voșlăbeni este atestată documentar din 1785. Sămânța era pusă în pământ primăvara, după topirea zăpezii, astfel încât să fie surprinsă de primele înghețuri de toamnă. Cultivarea răsadurilor necesita un sol bine lucrat și fertil, iar îngrijirea plantelor implica rărirea, udarea și protejarea împotriva înghețului.

Răsadurile erau plantate la începutul lunii iunie, săptămâna respectivă fiind cunoscută drept „săptămâna secetei”. Recoltarea avea loc de obicei între 15 și 20 octombrie, iar data era anunțată cu o seară înainte. Toată recolta trebuia strânsă într-o singură zi pentru a permite accesul pe parcelele vecinilor. Ziua recoltei era celebrată asemănător cu culesul strugurilor în alte regiuni.

Varza din Voșlăbeni era vândută toamna, iar gospodarii afișau căpățâni de varză în ferestre pentru a semnaliza disponibilitatea acesteia spre vânzare. Totodată, începea transportul verzei în alte localități din zonă.

Joagărul de apă din Voșlăbeni

Joagărul de apă de pe valea pârâului Heveder-patak a fost construit de József Bentze, un localnic. Este cea mai veche mașină de tăiat scândură din zonă, fiind declarată monument istoric. Un model al acestui joagăr poate fi admirat în muzeul orașului Gheorgheni.

Obiective turistice și culturale

• Monumentul Eroilor
  Monumentul Eroilor din Voșlăbeni comemorează localnicii care au luptat în cele două războaie mondiale.

• Izvorul Szökőkutacska (Cișmeaua)
  Apa izvorului Cișmea nu îngheață nici în cele mai reci ierni.

• Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”
  Situată la o altitudine de 850 m, mănăstirea a fost construită în 1999. Călugărițele desfășoară activități diverse în ateliere de pictură, tricotat, croitorie, sculptură și tâmplărie.

• Parcul din centrul satului
  Parcul adăpostește un bust al Reginei Maria.

• Căminul Cultural Voșlăbeni
  Aici au loc principalele activități culturale și educaționale, iar biblioteca comunitară include 18.000 de volume.

Rezervații naturale

• Turbăria
  Situată pe malul râului Mureș, turbăria de 60 de hectare este una dintre cele mai mari și bine conservate zone umede din Depresiunea Giurgeului.

• Izvorul râului Mureș
  Izvorul natural al râului Mureș se află pe coasta sudică a muntelui Fekete-rez, la 1350 m altitudine. Actualul râu este format din confluența a trei pâraie: Kis-patak, Meszes-patak și Nagy-patak.

Activități turistice

• Pârtia de schi de la Izvorul Mureșului
  Modernizată în 2013, pârtia de schi oferă condiții pentru schiorii începători și intermediari. Pârtia include un teleschi de 1200 m și o cabană turistică la baza sa.

• Traseu de drumeție: Voșlăbeni – Peștera Șugău
  Traseul către Peștera Șugău, cea mai importantă din Depresiunea Giurgeului, poate fi parcurs atât pe jos, cât și cu mașina până la o distanță de 300 m de intrare. Peștera și zona sa protejată sunt gestionate de Asociația Gyilkostó – Lacul Roșu Adventure.